Continui seria poveştilor de la cititori. Noaptea aceasta mi-o petrec acasă la un …Licurici (încep să mă simt Zâna care doarme-n pat cu Luna). Împreună scriem acest articol. Licuriciul povesteşte:
A fost odată ca şi niciodată un Licurici cu sclipici. Ca oricărui licurici, lui îi plăcea numai noaptea. Nu voia sa fie zi. “Nu-mi place ziua pentru că ziua noi nu suntem aici. Tu ştii că noi ziua nu existăm?”
“Şi ce faci tu noaptea?”
“Noaptea luminez”.
“Şi cum faci asta?”
“Noaptea meditez. Stau nemişcat şi devin din ce în ce mai conştient de ceea ce este. Chiar văd obiectele din jurul meu cu ochii închişi. Iar apoi, când adorm, visele pe care le visez sunt cât se poate de reale, parcă sunt acolo şi mi se întamplă aievea. Şi sunt conştient că visez.”
“Adică ai vise lucide?”
“Da, uite, noaptea trecută am visat-o pe ministra învăţământului. ”
“Şi ziua ce faci?”
“Ziua gândesc.”
“Licuricii gândesc?”
“Da, dar nu prea frumos. Eu, de exemplu, mă gândesc că zbor şi mă izbesc de un zid şi cad. Apoi mă ridic, încerc iar, iar mă izbesc şi iar cad. De două ori. Şi apoi mor.”
“Dragă Licurici, ştii de ce ai tu gânduri atât de urâte? Ele sunt urâte tocmai ca să fugi de ele. Ca să nu mai gândeşti. Să te ascunzi în prezenţa, în conştienţa, în lumina ta de Licurici.”
“Aşa este”, îmi zise Licuriciul: “Licăr ca un licurici şi îmi dau seama că sunt aici”.
2 comentarii:
Je poursuis la série des histoires des lecteurs.
Cette nuit je la passe chez une Luciole (je commence à me prendre pour la Fée qui dort dans le lit de la Lune). Nous écrivons ensemble cet article. La Luciole raconte : Il était une fois une Luciole brillante. Comme toute Luciole, elle n'aimait que la nuit. Elle ne voulait pas qu'il fasse jour.
"-Je n'aime pas le jour car le jour nous ne sommes pas là. Sais-tu que le jour nous n'existons pas?"
- Et que fais-tu la nuit?
- La nuit je brille.
- Comment fait-tu cela?
- La nuit je réfléchis. Je reste immobile et je prends de plus en plus conscience de ce qui est. Je perçois les objets autour de moi les yeux fermés. Ensuite, quand je m'endors, mes rêves sont on ne peut plus réels. C'est comme si j'y était réellement et tout cela m'arrivait pour de bon. Et je suis consciente que je suis en train de rêver.
- Tu veux dire que tu fais des rêves lucides?
- Exactement, la nuit dernière, par exemple, j'ai rêvé de la Ministre de l'Enseignement.
- Et que fais-tu le jour?
- Le jour je pense.
- Les lucioles pensent?
- Oui mais ce n'est pas joli. Moi, par exemple, je pense que je vole et que je me heurte à un mur et je tombe. Je me relève, j'essaie à nouveau mais je me recogne puis je retombe. Deux fois. Puis je meurs.
- Ma chère Luciole, sais-tu pourquoi tes pensées sont si noires? Elles le sont parce que tu les fuis. Pour ne plus penser. Pour te cacher dans ta présence, ta conscience te ta lumière de Luciole.
- Cela est juste" me répondit la Luciole. "Je brille comme une Luciole et je réalise que je suis ici"
E putin complicat pentru mine. Cred ca nu am nivelul intelectual pentru a patrunde sensul povestii. In orice caz, exercitiul traducerii e foarte interesant.
Draga Nenemoune,
Nivelul tau intelectual e ok, crede-ma ca nu e nimic in neregula cu el...pur si simplu nu are legatura cu intelegerea acestei povesti.
Noi intelegem realitatea fie prin experimentare, fie prin asocierea cu o realitate pe care deja am experimentat-o.
Este normal sa nu intelegi un lucru daca nu l-ai trait, sau poate ca l-ai trait dar ti l-ai tradus prin alte concepte, i-ai pus alta eticheta decat cea care apare aici, in articol.
Spun asta pentru ca am facut o observatie simpla: cuvantul "meditatie" este tradus la tine in text prin "reflexion". O traducere mai exacta ar fi "meditation" si am sa-ti explic de ce.
Licuriciul nostru nu reflecta noaptea la ceva anume, in sensul ca nu se gandea la nimic. El practica meditatia, adica acea tehnica prin care esti foarte atent la ceea ce se intampla cu tine, te observi, de obicei, focalizandu-ti atentia pe un singur punct, fara sa gandesti nimic. Desi pare usor, este foarte greu sa realizezi acest lucru chiar si cateva minute (ideal ar fi sa poti exersa asta zilnic, timp de cel putin o jumatate de ora). Beneficiile pe care le vei observa dupa un timp sunt cresterea puterii de concentrare,faptul ca poti sa-ti controlezi intr-o masura mult mai mare gandurile (dialogul interior), in final, un grad de constienta si prezenta mult mai mare. Devii mult mai conectat la realitate (vizibila si invizibila), este Lumina Licuriciului care asa "isi da seama ca e aici", adica traieste in prezent, aici si acum.
Ce se intampla ziua, cand nu practica meditatia? Gandeste. Ii vin tot felul de ganduri in minte, ca rateaza, ca nu reuseste sa realizeze nimic si ca cel mai bine ar fi sa moara.
Aceasta nu este realitatea. Sunt niste iluzii create de mintea lui.
Asa ca singura solutie pentru a scapa de acestea este sa continue sa practice meditatia, pana va reusi sa se conecteze cat se poate de profund cu Lumina lui.
Trimiteți un comentariu