Când două femei vorbesc despre frumuseţe nu poate să rezulte decât un lucru de care, într-adevăr, să se bucure toată lumea.
La întâlnirea de la Cafepedia am vorbit cu Cristina Radu despre frumuseţe.
Cum faci să-ţi păstrezi frumuseţea şi să adaugi pe zi ce trece noi nestemate la comoara ta nepreţuită?
Poţi face multe lucruri, însă cel mai important lucru pe care poţi să-l faci pentru frumuseţea ta este să te uiţi în oglindă.
Da, frumuseţea este arta de a te privi în oglindă.
De a te privi după ce faci dragoste, după ce faci duş, sau dimineaţa când te trezeşti din somn. De a te privi după fiecare moment semnificativ al zilei, pentru a observa cum s-a modificat chipul tău, cum s-a umplut sau s-a secătuit de energie. Vei remarca poate alte circumstanţe care îţi hrănesc şi înfrumuseţează întregul corp, cum ar fi o plimbare prin pădure sau să petreci ceva timp într-un loc preferat. Îţi vei da seama că unele din aceste experienţe au un impact atât de puternic asupra ta încât chipul tău va fi pur şi simplu transfigurat.
Sau poate vei sesiza cum chipul tău pierde din energie, vitalitate, formă, atunci când eşti obosită, sau ţi-e frig, sau n-ai băut suficientă apă. Când eşti tristă şi îngrijorată sau pur şi simplu plictisită.
Şi atunci, ce rămâne de făcut decât să repeţi cât poţi de mult lucrurile care te umplu de energie şi să le eviţi cât mai mult pe celelalte?
Da, frumuseţea este arta de a te privi în oglindă.
Şi, mai mult decât atât, de a te privi cu iubire şi acceptare. Cu admiraţie, cu încântare, cu fascinaţie, cu veneraţie. De a te privi cu ochii celui mai înfocat îndrăgostit de tine, cu ochii celui în care ai stârnit pasiuni cutremurătoare, fie că a fost, este sau va fi...
Ochiul lui să fie pentru tine oglinda în care străluceşti!
6 comentarii:
FEMEIA SI OGLINDA SAU FEMEIA SI REACTIA OAMENILOR DIN JUR.
Femeia si reactia oamenilor din jur sau cum poti sa iti "reglezi oglinzile" astfel incat acestea sa iti ofere o imagine a ta vazuta din cat mai multe unghiuri...
Si paralelismul continua: dimineata la 7, facand gratitudine si gandindu-ma la Atelierul de diseara, imi facusem in minte un text despre mine ca promotor al frumusetii. Mi-am amintit ca lucrarea mea de diploma la licenta de arhitectura - cea teoretica, in 1996 - s-a numit "frumosul", apoi am decis ca, dupa 20 de ani de promovare a frumosului (in arhitectura, emisiuni radio sau tv, in .. cine mai stie unde) am decis ca frumosul inseamna iubire. Si m-am mirat ca nu am vazut asta niciodata pana acum. Iar daca iubirea ar trebui sa arate cumva, apoi de aia sunt florile. Ca sa "vedem" iubirea, daca cumva am uitat s-o simtim. Deci frumusete=iubire, e simplu si total!
Ce "coincidenta stranie"! Mai demult, intr-una din comunicarile mele cu ingerasii, intrebandu-i care este acel lucru unic si special pe care-l am eu si ii pot invata pe oameni, raspunsul pe care l-am primit a fost: "frumosul". Pe atunci nu intelegeam prea bine ce vrea sa insemne asta, am cautat tot felul de articole despre "frumos" si "frumusete" si singurul lucru intr-adevar relevant cu care am ramas a fost cugetarea lui Michelangelo "Frumusetea este eliminarea surplusului". Acum imi este foarte clar ce vrea sa insemne asta: frumusete=iubire.
Din cand in cand rememorez aceasta discutie. Ma bucur ca ai impartasit-o si altora. Stii tu Lucia, in martie ma uitam in oglinda si descopeream ca incepusem sa imbatranesc... prematur, consideram eu. Imi aparusera primele riduri fine si fire de par alb. Si apoi, m-am uitat in sufletul meu, care de aproape doua luni era in lacrimi. Oglinda imi arata sufletul zugravit pe chip...
Acum e luna mai. Viata s-a reasezat timid in mine, ridurile si firele albe au disparut ca prin minune si oglinda imi zambeste din nou.
Iar eu am acum puterea sa multumesc pentru ca batranetea...e si ea trecatoare...
Batranetea e trecatoare...ce frumos spus!
Sa stii ca si eu imi mai aduc aminte de discutia de la Cafepedia...si imi aduc aminte si ce dor imi e de tine...
Trimiteți un comentariu