TOT CE AM NEVOIE ESTE ÎN MINE ACUM!

Sunt înţelept al câmpului, războinic al luminii şi înger păzitor.

Cu ochiul tău în mine şi cu ochiul meu în tine,

luminez acea parte de Univers care mi-a fost hărăzită.

Şi ştiu că pe drumul meu, eu sunt singurul stăpân.

SELF MASTERY.



duminică, 21 septembrie 2008

Boot Camp Self Mastery 2008: de la agonie la extaz

Bootcamp Self Mastery 2008: pentru mine se poate numi de la agonie la extaz...şi iar la agonie si iar la extaz, şi asta în fiecare zi, într-un joc al extremelor întins la maxim.

Îmi plăcea adesea, în pauză, să stau pe pervazul ferestrei, aplecată mult în afară, pe spate, cu capul în jos şi cu faţa în sus, să văd cerul.

N-o să te arunci de acolo, nu-i aşa? eram întrebată.

Nu.

N-am văzut până atunci niciodată norii atât de clar.

Şi dacă n-am zburat până la ei, poate că m-am lăsat să cad în ei, aşa cum minunat spunea Andreea.

De la agonie la extaz, de la plâns la râs şi iar la plâns, şi iar la râs…şi asta în fiecare zi.

A fost o luptă pe viaţă şi pe moarte a războinicului luminii din mine...am căzut de zeci de ori de pe cal şi m-am ridicat, cu conştiinţa faptului că dacă nu mă ridic imediat n-o să mai am niciodată curajul să o fac.

Când lupta părea că nu are nici un rezultat, am lăsat armele şi am luat harfa…

Am înţeles că destinul meu este să mă aflu alături de ceilalţi războinici dar, uneori, a fost nevoie să practic de una singură arta spadei. Am înţeles că am în mine scânteia lui Dumnezeu şi că luminez acea parte din Univers care mi-a fost menită…

Am deschis poarta fiecărei zile, contemplând cele două coloane care stăteau de-o parte şi de alta, cea a Fricii şi cea a Dorinţei, zâmbind pentru că nimic nu mă sperie şi nimic nu mă atrage.

În fiecare zi mă scăldam într-o apă rotundă, ca un botez pentru o nouă viaţă, din care ieşeam cu părul ud şi dezbrăcată de orice urmă de iluzie pe care aş mai fi putut-o avea…

Am crezut că am să mor la bootcamp şi am renăscut...

Am fost înger şi demon...am fost Johny Viaţă lungă... Am vrut să mă-ntorc bărbat şi m-am întors femeie…şi bărbat, şi bărbat şi femeie…

Şi am învăţat că Dumnezeu foloseşte singurătatea ca să ne înveţe convieţuirea.

Foloseşte mânia ca să ne arate infinita valoare a păcii.

Foloseşte tăcerea ca să ne înveţe răspunderea pentru cuvintele noastre.

Foloseşte oboseala ca să putem înţelege valoarea trezirii din somn.

Dumnezeu foloseşte moartea ca să ne arate importanţa vieţii.

Niciun comentariu: